- deplasá
- vb. (sil. -pla-), ind. prez. 1 sg. deplaséz, 3 sg. şi pl. deplaseázã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
deplasá
Look at other dictionaries:
deplasa — DEPLASÁ, deplaséz, vb. I. 1. tranz. A lua ceva sau pe cineva dintr un loc şi a l pune în altul, a i schimba locul; a muta. ♦ refl. A se mişca din poziţia iniţială; a aluneca; a se disloca. 2. refl. A se duce undeva (în interes de serviciu). – Din … Dicționar Român
migra — MIGRÁ, migrez, vb. I. intranz. 1. (Despre populaţii) A se deplasa în masă dintr o regiune în altă, dintr o ţară în alta. ♦ (Despre animale, mai ales despre păsări şi peşti) A se muta în masă din unele ţinuturi în altele, în anumite epoci ale… … Dicționar Român
deplasat — DEPLASÁT, Ă., deplasaţi, te, adj. Care nu se află la locul lui. ♦ (Despre oameni şi manifestările lor) Care nu este aşa cum se cuvine în raport cu situaţia, cu momentul dat; nepotrivit, nelalocul lui; necuviincios. – v. deplasa. cf. fr. d é p l a … Dicționar Român
circula — CIRCULÁ, círcul, vb. I. intranz. 1. A fi în mişcare, a se deplasa; a umbla. ♦ (Despre vehicule) A se deplasa regulat, organizat (pe un traseu anumit şi la anumite ore). 2. (Despre lichide, gaze) A fi în mişcare neîntreruptă (revenind mereu la… … Dicționar Român
deplasare — DEPLASÁRE, deplasări, s.f. Acţiunea de a (se) deplasa şi rezultatul ei. ♢ loc. adv. În deplasare = în călătorie pentru interes de serviciu. – v. deplasa. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DEPLASÁRE s. 1. v. mers. 2. mişcare.… … Dicționar Român
disloca — DISLOCÁ, dislóc, vb. I. tranz. şi refl. A (se) mişca din locul unde se afla, a (se) deplasa, a (se) desprinde (din întregul din care face parte). ♦ refl. (Despre straturi geologice) A şi modifica poziţia iniţială (orizontală). ♦ tranz. şi refl.… … Dicționar Român
duce — DÚCE1, duc, vb. III I. tranz. 1. A transporta ceva sau pe cineva într un anumit loc, a lua ceva sau pe cineva dintr un loc şi al pune în altul. ♢ expr. a duce (pe cineva) la groapă = a conduce un mort la locul de înmormântare. 2. A lua pe cineva… … Dicționar Român
merge — MÉRGE, merg, vb. III. intranz. I. 1. A se mişca deplasându se dintr un loc în altul; a se deplasa, a umbla. ♦ (Despre nave sau alte obiecte plutitoare) A pluti. ♦ (Despre păsări, avioane etc.) A zbura. ♦ (fam.; despre mâncăruri şi băuturi) A… … Dicționar Român
transporta — TRANSPORTÁ, transpórt, vb. I. 1. tranz. A deplasa (cu un vehicul) bunuri sau persoane dintr un loc în altul; a căra, a duce, a purta. 2. refl. A se duce la faţa locului (pentru o constatare judiciară, pentru o anchetă, o inspecţie etc.); a se… … Dicționar Român
descinde — DESCÍNDE, descínd, vb. III. intranz. 1. A şi avea originea, a se trage din cineva. 2. A se da jos, a coborî. 3. A ajunge (şi a se opri) într un loc; a trage (la un hotel, la o gazdă). 4, (Despre organele forţei publice) A se deplasa, a sosi la… … Dicționar Român
